De multe ori modul cum mintim e de fapt o oglinda a personalitatii noastre. E poate un comportament dobandit, un efect al unei probleme psihice (neputinta de a face fata unei situaţii, dar lipsa cunoasterii mecanismelor de a rezolva situatia altfel), dar mintitul patologic de multe ori nu are soluţie in cazul multora dintre noi.
Minciuna patologica este excesiva si cronica, devenind in scurt timp o trasatura de caracter.
Studiile arata ca o majoritate covarşitoare a mincinosilor patologici au inceput sa minta in adolescenta si nu s-au mai oprit de atunci.
Multi adopta minciuna ca o solutie ieftina de a rezolva o problema, din dorinta de a se salva dintr-o serie de situatii pe care acesta le considera neplacute, fara a tine cont insa de sentimentele altuia. De cele mai multe ori, scopul minciunii nu este evident, dar poate fi determinat de dorinta de a fi in centrul atentiei, de a spune ceva interesant sau de a aparea ca o persoana deosebite in fata altora.
Multi dintre cei care folosesc minciuna frecvent ca mod de exprimare a unei opinii, cred ca nu se intampla nimic daca mint, ca este o minciuna nevinovata, cred ca nimeni nu ii va confrunta cand vor fi prinsi sau daca vor fi prinsi se vor revansa intr-un anume fel astfel incat relatia dintre ei sa nu aiba de suferit, sau ca vor recunoaste mai tarziu ca au mintit, sau mai grav, vor recunoaste daca ca au mintit doar daca consecintele minciunii isi produc efectele.
Esti in stare sa recunosti ca uneori minti si tu ?
