De ce ai senzatia ca nu mai intelegi mare lucru din ce se intampla in jurul tau

Sursa:Pagina de facebook a lui Dan Tapalaga

De ce ai senzatia ca nu mai intelegi mare lucru din ce se intampla in jurul tau

Ce popor alienat. Vine un penal si zice ca a auzit de la alti penali, de la alti borfasi nenorociti, despre niste infractiuni comise tocmai de aia care umbla dupa ei sa-i lege. In cazul nostru, zvonurile puse in circulatie tintesc un serviciu secret. Orice ar spune in final tot nu-l crede nimeni, ramane un rest. In paranteza fie spus: asa se explica de ce Antena 3 are succes in tara asta plina de atoatestiutori. Si politicienii conteaza tot pe mintea uluitor de permeabila la tampenii a alegatorilor. La fel ca manipulatorii de profesie, si ei stiu ca in tara asta orice prostie spui ai sanse sa fi luat in serios cu cat e mai gogonata. Se gasesc destui pelicani gata sa inghita pe nemestecate orice rahat frumos impachetat. A vorbi pe baza de fapte, probe, pe informatii nu face parte din cultura poporului. A argumenta rational plictiseste pe toata lumea. Vorbele scoase pe gura anapoda, fara sens, insulta si tipatul strident, da, asta ne distreaza pe toti si abia asteptam urmatorul mascarici pe scena. Boala contagioasa, raspandirea de zvonuri, conspiratii si legende a devenit sport national. Toata lumea palavrageste de dimineata pana seara, spun toti ce le vine la gura fara gram de responsabilitate. In tara asta toti se pricep de minune sa-ti strecoare banuiala sub piele, sa-ti suceasca mintea cu scenarii unul mai fantezist decat altul. Intalnesc zilnic o multime de oameni altfel mobilati la cap si aparent intregi la minte care isi formeaza convingeri amestecand impresii, barfe si pseudo-informatii dintr-o dorinta stranie de a plonja in alta realitate decat cea izvorata din certitudinea pe care ti-o ofera doar faptele. Multi prefera in mod inexplicabil halucinatia si fantezia in loc sa umble pe teren solid, in loc sa opereze cu certitudini, nu sa se pacaleasca singuri cu presupuneri. Rar intalnesc pe cineva care sa inceapa o istorie pe baza pe facts, sa traga concluzii analizand informatii, nu colportand barfe si impresii. Cei mai periculosi sunt cei care amesteca totul in aceeasi oala: informatii cu pareri personale, fapte cu supozitii, astfel ca in final rezulta invariabil un ghiveci indigest, numai bun de intoxicat mintile altora. Oamenii astia din jurul nostru care nu par sa mai creada in nimic sunt, culmea, foarte usor de manevrat. Par ei sceptici, dar se dau in vant dupa orice cabala. N-au dezvoltat spiritul critic sanatos nici in familie, nici la scoala, unde prevaleaza modelul semi-autoriar: parintii, profesorii au intotdeauna dreptate. Nu suporta niciodata sa fie contrazisi. Modelul se perpetueaza in viata, unde seful este mai tot timpul un mic satrap tacanit si asa se nasc noile generatii de aiuriti. In dialgurile din Romania se afirma, nu se dezbate nimic. Se pronunta verdicte, nu se nuanteaza. Realizatorii TV tin predici, nu intreaba. Sugereaza raspunsuri, nu interogheaza. Oamenii stiu, prin urmare nu au nevoie sa afle. Nu cautati logica unui discurs, ci dorinta de a epata. Rareori cineva asculta ce spune celalalt. Lipseste cultura dialogului, oamenii nu respecta minime reguli de conversatie. De aici rezulta ragetul prelung, harmalaia generala din spatiul public romanesc.